Lumea Paralela!

-Ha.Impresionant.Nu conteaza daca pokemonii sunt puternici sau "inflacarati",ci conteaza experienta si increderea.Deci,sa terminam!Surf,impreuna cu Pompa Hidro!Ii va da o putere mai mare!

Monfero sari in sus cu pumnul mac si dupa arucatorul de flacari!(hai woman fac niste combinati cu miscarile si nici nu te-am atins?

(Nu am zis ca nu m-ai atins,dar,Monferno fiind un pokemon de Foc,a avut putere mai slaba asupra lui Vappy(nickname pt Vaporeon-ul meu)
-Lasa-l mai moale,Vaporeon!Pompe hidraulice!

(Incitanta lupta! Si Paul -asta e un compliment- imi amintesti foarte mult de Derek Morgan din Criminal Minds : )) )

poul: lam bagat pe monferno in pokeball! Gata! Hei uite-o pe emy buna!

-Vaporeon,inapoi.Bravo,fetito!Oare Emy a gasit leacul pentru Arcanine?

M-am indreptat spre Arcanine.Parea ca ii era mai cald,iar febra ii crescuse.
-Oare unde e Emy?am soptit eu.Stai linistita,fetito....cred ca o sa vina in curand

Emy:
- Raichu, traznetul. Cat de sus poti!
Asta trebuia sa fie suficient ca sa dea vestea ca suntem aproape. Ma simteam inutila, deoarece nu prea gasisem mare lucru.
Am inceput sa scotocesc in rucsac in timp ce alergam. Se parea ca noile sensibilitati imi permiteau sa fac doua lucruri in acelasi timp, iar alergatul parea a fi ceva natural, ca o a doua natura.
- Ok, am gasit cateva ramurele. Miros destul de mult a morfina. Poate ca nu este cea mai buna solutie, dar macar va atenua durerea. Si in plus...
M-am oprit ca si moarta cand am ridicat privirea si l-am vazut pe Poul. Pentru o fractiune de secunda, m-am intrebat cum va reactiona cand subconstientul sau va procesa informatia. In aceasta lume intortocheata, eu paream sa fiu un pradator, altfel nu-mi explic cum de toti simteau pericolul in imaginea ochilor mei, in prezenta mea.
Am vrut sa zambesc, dar muschii imi erau parca inghetati, blocati.

-Acela e traznetul lui Raichu!Pichu,raspunde-i!O sa fie bine,Arcanine

pouL: Buna Emy!? Cum o mai duci?

Emy:
- A... Am avut zile si mai bune
Am rasuflat usurata. Nu avusese vreo reactie sau daca avusese, o ascunsese foarte bine. Si asta ma bucura. Am putut sa-i zambesc larg si cald.
Eram pe punctul sa ma duc sa-l imbratisez, dar m-am oprit dupa un pas. Poate ca nu reactiona cand imi vedea noul... chip, dar nu era momentul sa-mi fortez norocul. M-am uitat la Raichu, iar aceasta tresari din nou. Acea miscare rapida, panicata. Da, inca nu disparusera aceste noi abilitati.
- Dar tu? l-am intrebat brusc, asezandu-ma langa Arcanine, cautand ceva ca sa fragmentez ramurelele.

poul: Poi sa vezi ...m-am luptat cu echipa galacti si am loat un pokemon nou de la ei este foarte puternic( ti-l arat imedita sa vad cum se numea =)) )

-O piatra de evolutie merge?am intrebat-o pe Emy eu cu un zambet calduros

Emy:
- Evolutie? Evolutie pentru ce? am intrebat nedumerita.

-Esti amuzanta.Pentru a marunti crengutele

Emy:
- A! Sigur. O piatra de evolutie este suficient de ascutita daca este piatra buna... Ai una la tine? Mi-o poti arata?

-Piatra asta de foc.Mi-a dat-o Malin,eu am folosit-o pentru evolutia Growlithe-ului meu.

Raichu:
- Ah! icni Emy.
Se dadu inapoi, pana se lipi de peretele pesterii, maraind puternic si cu o repulsie dusmanoasa in privire.
Isi inclesta maxilarul si inchise ochii, parca incercand sa-si domesticeasca apucaturile.
- Marunteste-le tu, te rog! scanci. O piatra de evolutie de foc este suficient de ascutita. Raichu, ajut-o!
M-am miscat neindemanatic pana la Catalina si am adunat ramurelele pe care Emy le scapase cand s-a dat inapoi. Apoi i le-am inmanat.

-Erm,o..kay.
Dupa un timp,am maruntit crengutele.
-Gata,Em

Emy:
- Fa-o cumva sa le inghita.
Un scartait enervant de dureros imi insotea urechiile.
- Um... Ai putea sa pui piatra in ceva? Te rog? Rucsac, geaca, orice.

-Erm,sigur.
Am bagat piatra in rucsacul meu
-Haide,Arcanine,mananca asta.O sa te faci bine

Emy:
Sunetul disparu imediat.
- Pfiu, mult mai bine. Multumesc!
M-am ridicat si m-am asezat prin zona Catalinei, destul de aproape in cazul in care avea nevoie de ceva, dar aproape si de Poul.
Raichu se impletici langa mine si ma privi nedumerita. Credeam ca o sa ma intrebe ce s-a intamplat, dar in schimb, ma uimi.
- Vorbesti.
- Desigur ca vorbesc, Raichu.
- Si te intelegi.
- Ce vrei sa spui?
- Inainte sa plecam... Nu puteai vorbi. Ca la bolile...
- Cerebrale! am incheiat eu fraza.
- Ei... Sunt sigura ca nu e vorba de asa ceva acum, dar... mi se pare ciudat.
Am ridicat privirea spre peisajul din exteriorul pesterii. Ce se intampla defapt?

Giratina:Aici din nou?
Eu:Giratina?

Emy:
Am tresarit si m-am ridicat rapid.
- Giratina!
Apoi am inghetat, realizand.
- Stiu ca nu avem ce cauta aici, dar ceilalti s-au pierdut, iar acum Arcanine are nevoie de ajutor. Iar eu...
Eu nu puteam face nimic.

Giratina:Inteleg.Daca nu aveti ce va trebuie,pot deschide un portal,ca sa luati ce va trebuie din lumea de afara
Eu:Multumim,Giratina!

Emy:
Am lasat 'legenda' sa deschida portalul. Aveam sa profit de aceasta ocazie. Imediat ce am fost convinsa ca ceilalti nu sunt atenti, m-am apropiat de Giratina. Isi putea schimba forma cand schimba lumile. Daca asta mi se intampla si mie?
- Stiu ca poate sunt enervanta, dar ai macar cea mai mica idee de ce sunt asa? De unde au aparut toate aceste sensibilitati senzoriale? Si care ar fi scopul?
Am privit nelinistita pamantul. Simteam acum un lucru sigur in mine si de aceea imi era frica sa revin in lumea mea. Daca voi trece acum prin portal, nu prea mai sunt sanse sa ma schimb inapoi.